Tăcerea și inexplicabilul – SEMI/SILENT

Tăcerea și inexplicabilul

Dragoș Șerban

„Tempoul nu este o realitate, este o condiție” – Sergiu Celibidache
În lume, sunt lucruri care par inexplicabile, fapte care îți rămân adânc în memorie pentru că nu le poți atribui cauza.
Nu am uitat, de exemplu, tăcerea, acest fenomen la fel de minunat pe cât este zeroul din matematică.
Am cunoscut-o în starea ei densă și vizibilă, de mai multe ori. Odată, în moscheea din Mecca, trei milioane de oameni au tăcut împreună înainte de răsăritul soarelui, așteptând chemarea muezinului.
Tăcerea se întinsese peste noi ca un văl des, o puteai atinge, era palpabilă și îi simțeai existența fizică, dovadă că zero este, de fapt, o valoare.
În altă împrejurare, pe malul Egeei, aceeași tăcere, dar noaptea într-o mănăstire ortodoxă. Doar eu și doi călugări ne priveam răspunzându-ne astfel la întrebări nerostite, dovadă că ea, tăcerea, se poate ridica maiestuoasă și din puțin, nu doar din mult. Ba, uneori, se poate ridica și din nimic, așa cum probabil s-au născut timpul și spațiul.
Încă nu îmi este clar cine a cui consecință este: timpul a spațiului sau spațiul a timpului? Iată un alt lucru inexplicabil care m-a urmărit întreaga viață, precum tăcerea.
La fel de inexplicabilă a fost o scrisoare pe care i-am trimis-o Marei și care nu a ajuns niciodată la ea. Ca și când destinatarul nu ar mai fi existat pentru o vreme. Sigur că Mara era acolo și aștepta nerăbdătoare, am aflat asta ulterior chiar de la ea, când mi-a reproșat că nu i-am scris. Dar eu îi scrisesem!
Ciudată joaca de-a existențele. Câteodată, întregul acesta care ne cuprinde tace și, pentru un moment, unii din noi ne pierdem în neant. Dacă cineva ne trimite un mesaj exact în acea clipă, nu ajunge nicăieri, pentru că noi nu suntem.
După ce treci printr-o astfel de improbabilă coincidență începi să visezi și nu te poți gândi decât la tăcerea universului, la cum el de fapt este muzică.
Înțelegi, apoi, că poate există un rost în tăcere: dacă nu ne-am mai opri din a fi, ne-am transforma în țipăt.

Șșș, se numără liniștea

Anca Pandrea

aici se fabrică liniştea

Gabi Eftimie

***

Simina Oprescu

***

Mugur Grosu

Niciodată, nicăieri

Beatrice Sommer

 

 

Toate textele

[TS-VCSC-Image-Switch image_start="171" image_end="223" switch_type="ts-imageswitch-fade" switch_trigger_fade="ts-trigger-hover" switch_handle_show="false" switch_click="false"]